Peste 600 de milioane de oameni vizați și aproape o treime din PIB-ul mondial sunt principalele cifre puse în joc. Ca efecte în următorii ani, după ce va fi ratificat actul de către cele două Parlamente, Uniunea Europeană promite că va elimina barierele industriei auto japoneze în Europa (e vizată în principal taxa de 10% pentru mașini), iar Japonia că va deschide piața produselor agricole din UE, în condițiile în care firmele europene deja exportă bunuri în valoare de peste 58 de miliarde de euro și 28 de miliarde de euro în servicii către Japonia.
De ce este important acordul UE-Japonia
La finalul Summit-ului a fost dat și un semnal politic privind dezacordul față de politica de tip război comercial privind taxele vamale, începută în ultima perioadă de liderul american Donald Trump față de China și UE: respingerea fermă a protecționismului comercial.
„Aprofundarea relațiilor româno-nipone reprezintă o prioritate a componentei de politică externă din Programul de Guvernare, pe care ne dorim să o promovăm cu eficiență și va rămâne un obiectiv constant al României indiferent de formula de guvernare de la București”Paul Stănescu, 16 ianuarie 2018
Ultimele amintiri, neplăcute, în relația româno-niponă
În contextul de mai sus, nu putem uita de ratarea de către România a șansei de a îmbunătății relațiile economice cu Japonia, ca urmare a vizitei, din ianuarie 2018, a prim-ministrului Shinzo Abe.
Pentru cine nu-și mai aduce aminte, acesta s-a aflat la început de an într-un turneu în Europa, având programată și o întâlnire bilaterală cu prim-ministrul României, Mihai Tudose. Doar că, în timpul călătoriei, premierul nipon a aflat că omologul său român a fost forțat, cu o seară înainte, de către către conducerea PSD, să demisioneze. Drept efect, prim-ministrul japonez și-a anulat vizita la Guvern și s-a întâlnit doar cu președintele Klaus Iohannis.
Iar în cele din urmă, vizita de la Guvern, a fost înlocuită cu una la Muzeul Satului din București. Un eșec total din partea noastră.
Impactul economic asupra României, în istoricul relației româno-nipone
Evenimentul de ieri nu ne poate lăsa indiferenți, cu atât mai mult cu cât România va beneficia de implementarea Pactului Japonia – Uniunea Europeană, ca membră a UE.
Din păcate, actualul Guvern, Parlament, Președinție poartă o vină comună ce va rămâne în istoria noastră diplomatică – nu au fost în stare să organizeze o vizită oficială cu unul din cei mai importanți lideri actuali – premierul Japoniei. Și, să nu uităm că Japonia este considerată a patra putere economică a lumii! Iar noi, noi suntem și rămânem mici în superficialitatea noastră de acțiune internațională.
Pe tot parcursul ultimelor două zile, niciun oficial român nu a menționat acest pact istoric.
Paul Chioveanuactivează din 2004 în sectorul ONG. Licențiat în științe politice și relații internaționale, are expertiză pe zona de bună guvernare, drepturile omului și comunicare publică. Când nu scrie opinii, Paul pune întrebări și editează audio podcast-urile Telegraful, ipoteze în căști.